Ce și-a asumat România în privința reformei pensiilor trebuie îndeplinit, și asta în calendarul asumat. Atingerea obiectivelor trecute în PNRR va fi evaluată la fiecare cerere de plată. Este concluzia informațiilor venite pe surse dinspre Bruxelles, după eforturile de a convinge oficialii europeni de particularitățile sistemului de pensii din România. "O etapă specifică, cu termen limită la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element cheie al PNRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată", au subliniat aceleași surse.
Patru milioane de români ar urma să beneficieze de ajutoare de încălzire în această iarnă. Cel puțin așa au anunțat liderii coaliției de guvernare. În realitate, modificarea criteriilor de acordare a acestor bani pentru extinderea categoriilor de potențiali beneficiari depinde de acordul oficialilor de la Bruxelles. Banii provin din fondurile europene necheltuite de țara noastră, iar Comisia Europeană are ultimul cuvânt. Negocierile abia au fost inițiate și pot afecta calendarul anunțat de guvernanți pentru acordarea acestor sume.
Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a subliniat importanţa "echităţii sociale" într-o "perioadă complicată", menţionând că, în calitate de lider social democrat, nu poate accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei, iar o pensie de 18.000 de lei să crească cu 2.700 de lei, adică de 10 ori mai mult.
Românii îşi doresc pensii duble şi, cum sunt conştienţi că statul nu le poate oferi acest lucru, ştiu că trebuie să pună din timp bani deoparte. Problema este că din venitul actual abia îşi acoperă cheltuielile lunare. În aceste condiţii, economiile devin un lux.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va lua în dezbatere în şedinţa din 3 noiembrie cererile de pensionare depuse de 63 de judecători.
"Pensiile vor crește din ianuarie 2023 cu un procent care să acopere rata inflației", a declarat președintele interimar al Senatului. Alina Gorghiu a mai precizat că proiectul de buget pentru 2023, aflat în lucru, va menține un echilibru între banii pentru investiții și cei pentru pensii. În schimb, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, le recomandă liberalilor să renunțe la populism și, împreună, în coaliție, să ia o decizie responsabilă privind mărirea pensiilor. Social-democrații revin și cu solicitarea privind reglementarea pieței energiei.
Liderii Coaliţiei de la guvernare doresc să se reunească într-o nouă şedinţă cât mai curând. Aceştia ar trebui să stabilească procentul cu care se vor mări pensiile. Ministrul de Finanţe spune că bugetul suportă o mărire de doar 11%. Totodată, PSD urmează să stabilească şi cine va ocupa funcţia de ministru al Apărării. Cu mai multe informaţii vine Marius Vulpe.
"Nu putem să așteptăm de la pensionari să plătească ei prețul crizelor", a declarat joi după-amiază, la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis. În opinia sa, "ar fi rezonabil" ca o creștere a pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de inflația de peste 15%. Șeful statului a admis că nu știe dacă bugetul permite o creștere până în 15%. Premierul Nicolae Ciucă a răspuns imediat. "Trebuie să analizăm și să facem în așa fel încât pentru pensionari să asigurăm creșterea pensiei cu rata inflației", a subliniat Ciucă.
Creșterea pensiilor de la 1 ianuarie e motiv de dispută între putere și opoziție. În timp ce președintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat că pensiile vor fi majorate cu cel puțin 10%, reprezentanții USR susțin că procentul poate fi aproape triplu.