proteste amnistie
Patru persoane au fost arestate în urma violenţelor de la protestul de acum două zile din Piaţa Victoriei. Decizia a fost luată de magistraţii Judecătoriei Sectorului 1. Hotărârea nu este definitivă, dar este executorie. Cei care au atacat jandarmii şi au deturnat cel mai mare protest de după revoluţie sunt acuzați de ultraj şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

A patra zi în stradă: Peste 120 de mii de oameni au cântat "Deşteaptă-te, române!" în Piața Victoriei. Proteste în ţară şi străinătate
Oamenii au ieşit în stradă în Bucureşti şi în ţară pentru a patra seară consecutiv, după adoptarea ordonanţei de urgenţă care a modificat Codurile Penale. 300 de mii de oameni au protestat în toată ţara, dintre care între 120 - 150 de mii doar în Bucureşti, potrivit unor estimări neoficiale. Joi seara, în Bucureşti au fost din nou zeci de mii de oameni în stradă, după ce miercuri 150.000 de oameni ieşiseră în stradă, într-un protest de o amploare fără precedent după 1989.
Comisia SRI cere lămuriri despre violenţele din Capitală. Şeful SRI şi ministrul de Interne, chemaţi la audieri
Comisia de control a SRI cere clarificări conducerii Serviciului Român de Informaţii în legătură cu violenţele înregistrate miercuri seară la protestele din Capitală. Preşedintele Comisiei, Adrian Ţuţianu, a anunţat, vineri, că a transmis o scrisoare în acest sens lui Eduard Hellvig, care este chemat, alături de ministrul de Interne, la o şedinţă de studiu şi de audieri săptămâna viitoare.

Bisericile Ortodoxă şi Romano-Catolică, mesaje către protestatari şi politicieni
Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Romano-Catolică au reacţionat, joi, după protestele din ultimele zile şi au transmis mesaje pe reţelele de socializare. Patriarhul Daniel îndeamnă la rugăciune şi făce referire la "patimile egoiste ca abuzul de putere şi de profit material fără limite", în timp ce Arhiepiscopul Romano-Catolic Ioan Robu notează că "minciuna, corupția, neglijența şi indiferența pot fi, la un moment dat, criminale" şi-i îndeamnă pe politicieni să se gândească numai la binele şi viitorul ţării.
Cu biroul la protest. Un antreprenor munceşte din Piaţa Victoriei, iar seara se alătură protestatarilor
Unii vin să protesteze în faţa Guvernului în pauza de masă, alţii îşi aduc şi copiii la final de program, iar un tânăr antreprenor s-a mutat în Piaţa Victoriei... cu tot cu birou. Are un program flexibil, care îi permite să lucreze direct de acolo, iar pe seară se alătură mulţimii care scandează lozinci împotriva Guvernului.
Solidaritate cu protestatarii. Mai multe firme au oferit ceai, haine sau cazare celor din Piaţa Victoriei
Valul de proteste din Capitală a generat o reacţie de solidaritate şi printre patronii care au afaceri în Bucureşti. Mulţi dintre ei au oferit alimente şi băuturi calde manifestanţilor, dar şi haine care să-i protejeze de frig. Unii au mers chiar mai departe şi le-au pus la dispoziţie gratis spaţii de cazare.
Protest cu biberoane la Cluj-Napoca faţă de ordonanţa 13. Mamele din Cluj Napoca şi-au adus copiii în Piaţa Unirii
La Cluj se protestează în ture. Dacă aseară centrul oraşului a fost ocupat de tineri, de dimineaţă a fost rândul mămicilor să facă miting. Cu bebeluşii în braţe, în cărucior sau în marsupiu, femeile au ieşit pe străzi să-şi arate nemulţumirea faţă de modificarea codurilor penale.

A treia seară de proteste în Bucureşti şi în ţară. Sute de mii de oameni s-au adunat din nou în Piaţa Victoriei şi în alte oraşe
Oamenii au ieşit în stradă în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară, pentru a treia seară consecutiv, după adoptarea ordonanţei de urgenţă care a modificat codurile penale. În Bucureşti au fost din nou în stradă aproximativ 100 de mii de protestatari, asta după ce miercuri seara, 150.000 de oameni au ieşit pe stradă în Capitală, într-un protest de o amploare fără precedent după 1989.
Reacţie în lanţ de la ambasade. Ţări partenere ale României îşi exprimă speranţa că Executivul va reveni asupra deciziilor
Ţările partenere şi aliate ale României sunt îngrijorate de acţiunile Guvernului din noaptea de 31 ianuarie. Într-un comunicat comun, Ambasadele Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Statelor Unite consideră că au fost subminate progresele făcute de România în privinţa statului de drept şi a luptei anticorupţie în ultimii zece ani. O poziţie similară a avut şi Ambasada Britanică.