Sute de camere de filmat şi peste o mie de radare fixe şi mobile vor fi montate pe drumurile României. Guvernul vrea să reducă numărul de accidente cu bani din PNRR

Maşinile confiscate, comportamentul indisciplinat al șoferilor, momentele în care depăşesc limita legală de viteză sau trec pe roșu - toate vor putea fi descoperite şi sancţionate mult mai uşor de poliţişti după ce pe toate drumurile României vor fi montate sute de camere de filmat şi peste o mie de radare fixe şi mobile. Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru a dezvolta cu bani europeni sistemul ultramodern de supraveghere care ar trebui să fie funcţional în 2 ani. Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol, a comentat subiectul, la Info Plus.

Radarele fixe ar putea reveni de anul viitor şi pe șoselele din România. Noul sistem a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență

Radare fixe - o cerință europeană care ar trebui să descurajeze comportamentul agresiv al șoferilor. Radarele fixe nu au mai fost folosite la noi de peste 13 ani, iar România a ajuns țara europeană cu cele mai multe accidente rutiere grave şi decese. Specialiștii cer în primul râd sancţiuni mai aspre pentru vitezomani, dar şi îmbunătăţirea sistemului în care vor funcţiona radarele fixe.

Sute de radare fixe vor fi instalate pe cele mai importante șosele. Pe lângă detectarea vitezei autoturismelor, va fi verificată și valabilitatea inspecției tehnice periodice

Veşti proaste pentru şoferii vitezomani. Autorităţile vor să monteze anul acesta 600 de radare fixe pe cele mai importante drumuri naţionale şi autostrăzi. Măsura vine în contextul în care România rămâne ţara europeană cu cei mai mulţi morţi în accidente rutiere raportat la numărul de locuitori. Specialiştii consideră însă că, pentru a creşte siguranţa în trafic, e necesară şi dezvoltarea reţelei de drumuri, dar şi o mai bună educaţie rutieră.

Motivare CCR: Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viață și la integritatea fizică și psihică

Presemnalizarea dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere şi a dispozitivelor radar tip pistol aduce atingere prevederilor constituţionale şi afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR. Poziția Curții este detaliată în motivarea deciziei de admitere a sesizării preşedintelui Klaus Iohannis, legată de neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea ordonanţei de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice.