scenarii privind viitorul UE

Şefii de state şi de guverne participanţi la summitul din Capitala Italiei au reînnoit sâmbătă angajamentul european, după 60 de ani de la semnarea tratatului fondator al Uniunii Europene. Într-o declaraţie comună, s-au angajat să facă Europa mai puternică şi mai rezistentă. Există însă şi o menţiune despre posibilitatea de a acţiona împreună, dar cu ritmuri şi intensitate diferite acolo unde este necesar. Ţara noastră s-a opus utilizării sintagmei "Europa cu mai multe viteze". "Ne-am opus şi pot să remarc (...) ne-am opus cu succes", a subliniat preşedintele Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă.
Renaşterea Europei. Tratatul de la Roma a pus bazele construcţiei europene
Cu 6 decenii în urmă, reprezentanţii a 6 state - Belgia, Luxemburg, Olanda, Franţa, Italia şi Republica Federală Germania - semnau Tratatul de la Roma, documentul care a pus bazele construirii Uniunii Europene. Dar drumul până acolo nu a fost uşor. A început în ruinele războiului şi a presupus viziune şi abnegaţie. Un comentariu de Dragoş Tăbăran.
Geoană: Decizia ca Europa să aibă mai multe viteze a fost luată. Ce trebuie să facem pentru a fi primiţi în "sufrageria lumii dezvoltate"
"România nu se califică astăzi pentru apartenenţa la nucleul dur al Europei", spune fostul ministru de Externe Mircea Geoană. Potrivit lui, decizia unei Europe cu mai multe viteze a fost deja luată. "Cei puternici şi bogaţi spun 'Vreau să am România de partea mea'. Dar şi ei ştiu, şi noi ştim, şi trebuie să ştie şi românii că între a-ţi spune 'Da, te vrem alături de noi' şi a te accepta la clubul bogaţilor, a te băga în sufrageria lumii dezvoltate, trebuie să-ţi faci lucrurile acasă", subliniază Geoană.
Cutia de viteze a Europei. Vorbim sau nu despre o divizare a Europei?
Europa în două, trei, şapte, nouă viteze ... La Consiliul European de primăvară, liderii celor 27 au abordat mai mult tangenţial acest subiect. Preşedintele Comisiei Europene ne-a mai liniştit. Jean-Claude Juncker spune: nu e vorba de nicio divizare a Europei. Dar despre ce o fi vorba?
România se opune proiectului unei Europe cu mai multe viteze. K. Iohannis: În Est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă
O Uniune Europeană în mai multe viteze nu este o soluţie. Preşedintele României a declarat la întâlnirea informală a liderilor din spaţiul comunitar că un asemenea plan ar pune în pericol însăşi existenţa Uniunii. Preşedintele Comisiei a dat asigurări că nu se poate pune problema unei divizări a Uniunii. Cu detalii, Lucian Pîrvoiu.
România, împotriva unei Europe cu două viteze. Preşedintele şi premierul au stabilit o strategie comună pentru Bruxelles
Preşedinte şi premierul pledează la Bruxelles pentru relansarea proiectului european şi împotriva unei Uniuni cu două viteze. O idee sprijinită puternic de Franţa şi Germania, dornice să avanseze în integrare fără să fie blocate de ţări pe care le consideră recalcitrante.
Sorin Grindeanu, la Bruxelles. Şeful Executivului participă la reuniunea Partidului Socialiştilor Europeni
Premierul Sorin Grindeanu participă, la Bruxelles, la reuniunea liderilor socialişti europeni. Sorin Grindeanu a avut o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis. Cei doi au stabilit că vor susţine împreună acelaşi mesaj.

Klaus Iohannis, înainte de Consiliul European de primăvară: Trebuie să tindem spre o UE unită şi puternică
"Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste. Ar fi total neproductiv dacă UE ar dezvolta proiecte accesibile unor membri şi altora nu. Acest lucru, în niciun caz, nu ni-l dorim". Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, joi, o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni, înainte de plecarea la Bruxelles, unde va participa la Consiliul European de primăvară.
O Europă cu mai multe viteze, un lucru periculos. Klaus Iohannis: Noi, românii, dorim să devenim parte a nucleului
Ideea unei Europe cu mai multe viteze este periculoasă pentru viitorul UE, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis. "Sigur, fiecare aleargă cu viteza lui, dar în final trebuie să fim cu toţii împreună, să construim o Uniune solidară, puternică, unită şi să nu începem să definim tot felul de grupuri care îşi urmăresc interesul propriu". Şeful statului a adus, marţi, o serie de clarificări cu privire la unul dintre cele cinci scenarii privind viitorul Uniunii Europene anunţate săptămâna trecută de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
- 1
- 2