sfecla de zahăr
Zahărul conduce în topul scumpirilor, cu o creștere anuală a prețului de aproape 60%. Producția locală a scăzut atât de mult după 1990, încât aproape tot zahărul pe care îl consumăm provine acum din import, la prețuri tot mai mari. Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au redus de 16 ori. Fermierii care nu au renunțat la această cultură spun însă că afacerea poate fi profitabilă și fac eforturi să crească producția.
Agricultorii francezi au protestat la Paris. Ei sunt nemulțumiți de interzicerea folosirii pesticidelor pentru culturile de sfeclă de zahăr
Agricultorii francezi s-au urcat în tractoare și au venit să protesteze până la Paris, nemulțumiți de decizia de interzicere a folosirii pesticidelor. Ei spun că locurile lor de muncă sunt amenințate și că producția agricolă la nivelul Uniunii Europene este în pericol. Franța este cea mai mare putere agricolă la nivel european.
Fabrica de zahăr din Bod, Brașov, șanse mari să se redeschidă dacă un investitor și producătorii de sfeclă ajung la un consens
Eforturi pentru creşterea producţiei de zahăr din România. După ce cultivatorii din Mureş au făcut demersuri să preia şi să repornească fabrica din Luduş, a venit rândul celei din Bod, judeţul Braşov, să-şi reia activitatea, dacă investitorul şi producătorii de sfeclă reuşesc să ajungă la un consens. În prezent, România mai procesează sfeclă doar la Roman, iar producţia a scăzut de 5 ori faţă de anii '90.
Fabrica de zahăr de la Luduş a fost salvată de fermierii români
Pretențioasă, dar rezistentă, sfecla de zahăr este o sursă de profit garantat pentru agricultori. Suprafețele cultivate în țara noastră scad însă de la un an la altul. Iar un motiv este închiderea fabricilor de zahăr. De curând și fabrica de la Luduș din județul Mureș a pus lacătul pe ușă, iar fermierii din zonă au început să caute soluții rapide pentru valorificarea culturii și pentru a salva fabrica. Așa că s-au asociat pentru a o cumpăra și a redeschide producția.
Probleme cu culturile de sfeclă de zahăr: o singură fabrică din România mai procesează sfecla
Fermierii renunță la culturile de sfeclă de zahăr pentru că nu au unde să își vândă produsele. Doar două fabrici de zahăr au mai rămas în România, însă numai una procesează sfeclă. Ministerul Agriculturii încearcă să negocieze redeschiderea celei de la Luduş, județul Mureş, ultima pe care s-a pus lacătul. Doar un sfert din consumul de zahăr este asigurat din producția internă.

Zahărul e la preț record și consumăm din import. Fabrica de la Bod, cea mai veche din țară, intră în faliment. Cultivatorii de sfeclă cer ajutorul statului
Zahărul a ajuns la prețuri record, dar fabricile românești se închid sau intră în faliment, așa cum se întâmplă cu platforma de la Bod, cea mai veche din țară. Din această cauză, agricultorii din județele Brașov și Covasna sunt nevoiți să ducă producția de sfeclă la o distanță de 300 de kilometri, până la fabrica din Luduş. De altfel, în țară mai sunt funcționale doar 3 fabrici de procesare. Fermierii cer ajutor statului.
30 de oameni s-au intoxicat cu erbicid, după ce au lucrat pe un câmp de sfeclă proaspăt stropit
Peste 30 de persoane din județul Neamț au ajuns la spital după ce s-au intoxicat cu erbicid pe un câmp din apropierea municipiului Roman. Victimele lucrau pe o suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr și se pare că au intrat mai devreme decât trebuia, pentru că efectele erbicidului cu care fuseseră tratate plantele încă nu trecuseră. Șase persoane aflate în stare mai gravă au fost transferate la Spitalul Județean din Piatra Neamț, iar restul sunt sub observație la Spitalul din Roman.
Se închide una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din România
Se închide una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din România, cea din Oradea. Nu ar mai fi rentabilă. Este o lovitură pentru angajaţi, dar şi pentru producătorii de sfeclă de zahăr care nu vor mai avea cui să-şi vândă marfa. Pentru a nu pierde totul, fermierii ar vrea să preia fabrica, dar negocierile nu avansează deloc. În aceste condiţii, reprezentanţii a 200 de angajaţi şi cei ai cultivatorilor cer autorităţilor române să se implice în discuţiile cu firma germană care deţine, de fapt, fabrica.