În 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci şi sărbătoarea populară Cârstovul viilor

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii lui Hristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.

Pe 24 februarie, "Dragobetele sărută fetele"

În calendarul popular, Dragobetele este ziua în care primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, iar fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Este o sărbătoare veche care celebrează şi astăzi dragostea şi buna dispoziţie, iar tradiţia spune că cei care nu o sărbătoresc vor fi pedepsiţi să nu mai poată iubi în acest an. Ca şi altădată, de Dragobete este şi ziua celor care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan.

Veselie, petrecere şi gânduri bune în prima zi a anului, de Sfântul Vasile

La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, stâlp al Bisericii Ortodoxe, dascăl al milosteniei şi mare teolog. În tradiţia populată, de Sânvasâi este mare sărbătoare, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, iar mielul Vasilică aduce noroc şi bogăţie. Peste 600.000 de români îşi serbează ziua numelui. Peste o jumătate de milion de români şi-au celebrat onomastica, de Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi arhiepiscopi ai Bisericii Ortodoxe.

Meșteșuguri străvechi renăscute cu bani europeni. O familie din Botoșani a deschis un atelier de covoare și ștergare țesute manual

Fondurile europene înseamnă nu doar autostrăzi sau spitale moderne, ci și reînvierea unor tradiții și meșteșuguri uitate. În Botoșani, o familie a reușit cu 70 de mii de euro din fonduri UE să înființeze în satul natal un atelier de covoare și ștergare țesute manual. Produsele atent lucrate cu motive tradiționale românești sunt extrem de apreciate.

Ateliere în care tradițiile prind viață, iar obiectele vechi devin exponate etnografice

Mai sunt încă români preocupați de soarta tradițiilor moștenite. Fac tot ce pot să împărtășescă talentul lor și celor din generațiile care vin. În comună argeșeană Ștefan cel Mare, de exemplu, sunt meșteri populari, care de ani buni merg zilnic la un atelier aparte, unde cos, pictează icoane pe sticlă și țes fote la război.

1 octombrie, Procoavele sau Sărbătoarea părului

În calendarul popular, prima zi a lunii octombrie era consacrată Sfântului Procoavă, iar creştinii ortodocşi serbează Acoperământul Maicii Domnului. De-a lungul timpului, între sărbătoarea populară şi cea creştină s-a produs un mixaj, iar semnificaţia sărbătorii de pe 1 octombrie s-a rezumat la importanţa pe care o aveau feluritele acoperăminte (procoveţe), în special pentru femei.