Ajutor pentru conaționalii greu încercați de război

Dorul de ţara natală nu îi macină doar pe refugiaţii de război din ţara noastră, ci şi pe ucrainenii care s-au stabilit de mulţi ani în România. Deşi au găsit aici a doua casă, îşi fac griji pentru familiile rămase peste graniţă. Mulţi contribuie alături de voluntari la ajutorarea celor care fug din calea armelor, le oferă alimente, adăpost, dar mai ales cuvinte de alinare, de care au mare nevoie.

Fiica unei supraviețuitoare a Holocaustului: Mi-a fost recomandat să cercetez ce s-a întâmplat cu mama mea în timpul războiului, pentru că traumele se transferă la următoarea generaţie

Pe 27 ianuarie 1945, Armata Roșie a eliberat complexul de lagăre Auschwitz-Birkenau din Polonia, locurile în care naziştii au ucis milioane de oameni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre cei care au pierit în acest lagăr erau evrei din Transilvania exterminaţi cu acceptul hortiştilor care ocupaseră aceea parte a României după Dictatul de la Viena, în 1940. Peste 350 de mii de evrei din România au fost victimele şi ele victime ale Holocaustului, deportări în lagăre de muncă din Transnistria sau ucişi în masă.

Psihoterapeutul F.A. Buzilă: Furia dacă nu e corect gestionată poate deveni violentă. Copiii care agresează ajung să fie și ei traumatizați

Bullying-ul este acea atitudine ostilă, agresivitatea, violența fizică sau emoțională care este caracterizată prin trei elemente specifice: este intenționtă, este repetată în timp și implică un dezechilibru de putere, dezechilibru perceput sau real între cel care agresează și cel care este agresat. O violență izolată, un conflict, o bătaie izolată în școală, este o agresiune, dar nu este neapărat bullying, a explicat la Perfect Imperfect, psihoterapeut Flori-Ana Buzilă.