Război în Ucraina, ziua 260 | "Cum să crezi că ruşii ar da ceva înapoi, aşa, deodată". Retragerea armatei lui Putin din Herson, privită cu circumspecție. Jake Sullivan: "Urmărim acțiunile, nu doar vorbele"

Ucrainenii sunt extrem de neîncrezători în privința adevăratelor intenții ale Moscovei în Herson, după ce miercuri Rusia a anunțat că evacuează trupele și le mută pe malul stâng al Niprului. Atât oficialii de la Kiev, cât și populația tratează cu maximă prudență anunțul Rusiei. Armata ucraineană a avansat spre Herson în ultimele 24 de ore, însă militarii își calculează prudent fiecare pas, pentru a nu se expune riscurilor.

Numărul studenților ucraineni înscriși în anul întâi la Universitatea din Suceava a crescut de cinci ori

A crescut numărul de studenţi ucraineni din ţara noastră după izbucnirea războiului. La Universitatea din Suceava, numărul cetăţenilor ucraineni înscriși în anul întâi s-a mărit de 5 ori faţă de anul trecut. Însă nu toți cei înscriși pot fi prezenți fizic la cursuri. Mulţi tineri cu vârsta peste 18 ani nu au putut părăsi țara vecină și au rămas acasă să lupte în prima linie, în timp ce alții își continuă studiile de la distanță.

EXCLUSIV Un băiețel de 9 ani din Ucraina şi tatăl său, grav răniți de o bombă la Nikolaev, au fost salvați de medicii români

Povestea lui Dima, un băiat de 9 ani din Nikolaev, şi a tatălui său, grav răniți de o bombă pe o stradă din orașul lor, este una a solidarității românilor cu victimele conflictului declanșat de ruși în Ucraina. Cei doi au primit o nouă şansă la viaţă în România. Medici din trei spitale şi-au dat mâna şi i-au operat, iar în lunile pe care cei doi le-au petrecut în spitale şi la recuperare, s-au ataşat de ei. În curând, familia Vladikin va trebui să se întoarcă în Ucraina, chiar dacă acolo războiul continuă. Un reportaj, în exclusivitate, de Camelia Csiki.

România a devenit a doua casă pentru refugiați. De la începutul războiului, au intrat în țara noastră peste 2 milioane de cetăţeni ucraineni

S-au împlinit şase luni de când primii ucraineni treceau graniţa în România, de teama războiului care tocmai începuse în ţara lor. De atunci, peste 2 milioane de refugiați au intrat prin punctele de frontieră din Nord, de la Siret și Sighetu Marmației, dar și prin Est, pe la Isaccea, în județul Tulcea. Și acum mai vin ucraineni de peste graniţă, dar nu pentru a rămâne la noi, ci ca să facă mici cumpărături. Câțiva voluntari le vin în ajutor.

Muncitorii străini sunt tot mai căutaţi în România. Cei mai mulţi vin din Turcia, Nepal, Sri Lanka, Congo şi India

România atrage tot mai mulţi muncitori străini, mai ales pe timpul verii, când oamenii de afaceri îşi dezvoltă proiectele. Cei mai mulți muncitori vin din Turcia, Nepal, Sri Lanka, Congo și India. La început, pentru că nu ştiu limba, îşi caută un loc de muncă în domenii precum construcții, agricultură sau industria prelucrătoare. Ministerul de Externe cunoaşte situaţia, aşa că a suplimentat personalul în câteva ambasade, unde cererea pentru vize este mare.

Un patron din Timișoara are dosar penal după ce a amenințat o ucraineancă care a lucrat la firma lui. Femeia spune că a muncit la negru și era exploatată

Acuzații grave la adresa unui patron al unei firme de construcții din Timișoara. O femeie din Ucraina, venită la muncă în țara noastră, îl acuză pe bărbat că ar fi exploatat-o. Tânăra susține că a muncit la negru, iar când a cerut să fie angajată legal nu a mai fost plătită. Și, în locul drepturilor cuvenite, a primit amenințări și injurii. Patronul firmei s-a ales acum cu dosar penal pentru amenințare, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș s-a autosesizat în acest caz.

Limba română, un obstacol pentru refugiații din Ucraina. Yuliya a fost profesoară și știe cinci limbi străine, dar este angajată femeie de serviciu la Timișoara

Cunoaşte cinci limbi străine, a predat franceza și a fost managerul mai multor magazine importante din Ucraina. Acum lucrează ca femeie de serviciu în Timișoara. Este povestea Yuliyei, o refugiată din Ucraina. Deși are studii superioare, nu a reușit să-şi găsească alt loc de muncă pentru că nu vorbeste limba română. Este, de fapt, obstacolul de care se lovesc mulți dintre refugiații ucraineni care s-au stabilit la noi în ţară.