The Economist: Rusia este pregătită să profite de vrajba politică din Ucraina

O ofertă de a deveni ministru adjunct al culturii ar fi trebuit să fie o chestiune de la sine înțeleasă. În calitate de director al Institutului Memoriei Naționale din Ucraina, Anton Drobovici avea experiența necesară. Iar în multe dintre lunile precedente, el fusese blocat în lupte în cele mai periculoase operațiuni ale contraofensivei ucrainene din regiunea Zaporijia sau se recuperase în spital după răni grave. Drobovici nu a respins propunerea în mod categoric, dar faptul că înțelege scena politică de la Kiev a fost un motiv suficient pentru a avea îndoieli. Ar fi putut el supraviețui luptelor ideologice, ședințelor de informare și bătăliilor birocratice? Nu, a decis să se întoarcă în rândurile unității sale de forțe de asalt. „Am decis că aveam o muncă mai importantă pe front”.

Drobovici este unul dintre numeroșii ucraineni care se află la intersecția a două lumi din ce în ce mai distincte: realitatea sumbră a unui război de tranșee – și cea a unui câmp de luptă politică din ce în ce mai aprigă la Kiev. Când Rusia și-a început invazia în februarie 2022, politica competitivă a intrat în hibernare. A revenit pe măsură ce amenințarea existențială la adresa Ucrainei a scăzut mai târziu în acel an. Iaroslav Jelejniak, un deputat al opoziției, spune că există încă un „acord larg” asupra chestiunilor fundamentale de securitate națională. Dar un deputat proeminent din partidul președintelui spune că zbuciumul a făcut deja Ucraina „instabilă”. Se comit greșeli „din toate părțile”. Iar încercările președintelui de a „centraliza procesul decizional” și de a „închide disidența” au un efect opus.

Au apărut fisuri nu numai pe linie politică, ci, cel mai îngrijorător, între conducerea militară și cea politică. Relațiile dintre președintele Volodimir Zelenski și comandantul său șef, Valeri Zalujni, sunt considerate a fi teribile. Divergențele de opinie au fost semnalate pentru prima dată în vara anului trecut. Un recent interviu sincer acordat de general publicației The Economist, în care acesta a declarat că războiul din Ucraina a ajuns într-un impas, a scos la iveală acest conflict. Zelenski i-a reproșat public generalului său că a apărut pe prima pagină. Într-un interviu ulterior, el a părut să-l avertizeze pe Zalujni să se limiteze la afacerile militare, mai degrabă decât să „facă politică”.

O sursă guvernamentală de rang înalt sugerează că conflictul deschis în cadrul conducerii a fost un rezultat „previzibil” al unei operațiuni contraofensive care „nu a mers conform planului”. Oficialul spune că poate că Zalujni nu a luat cea mai înțeleaptă decizie când a contrazis pozițiile publice mai optimiste ale președintelui său, dar puțini din interiorul guvernului pot pune la îndoială concluziile sale sobre. În prezent, asistăm la un joc al învinuirilor cu privind acest eșec. „Politicienii spun că generalii lor sunt niște cretini antrenați de sovietici. Iar generalii spun că politicienii sunt niște tâmpiți care se amestecă. Victoria are mulți părinți, dar nimeni nu vrea să fie părintele unui impas.”

Un alt factor în joc este o anchetă penală legată de apărarea sudului Ucrainei. Aceasta a fost singura zonă în care forțele ruse au reușit să obțin o victorie rapidă și extrem de importantă în februarie și martie 2022, creând un nou coridor terestru către Crimeea în câteva săptămâni. Trupele ucrainene au asistat impasibile la avansul rusesc. Podurile nu au fost aruncate în aer așa cum ar fi trebuit. Armata a fost, de asemenea, prost pregătită. Zalujni este în prezent, spun unele relatări, citat doar ca martor în cadrul anchetei, dar acest lucru se poate transforma în ceva mai serios. Aliații spun că posibilitatea unei acuzații penale este menită să-l țină în frâu. Angajamentul său mediatic ar putea fi văzut ca o poliță de asigurare, sugerează o sursă din cadrul Statului Major.

Zalujni nu și-a declarat vreo ambiție politică, iar puținii săi pași în arena politică au fost orice, dar nu foarte abili. Acest lucru nu înseamnă că nu reprezintă o amenințare pentru Zelenski. Președintele știe cât de repede societatea ucraineană își poate face și desface liderii. Sondajele interne consultate de The Economist sugerează că președintele, cândva lăudat pentru rolul său în apărarea țării, a fost pătat de scandalurile de corupție din guvernul său și de îngrijorarea cu privire la direcția țării. Cifrele, care datează de la jumătatea lunii noiembrie, arată că încrederea în președinte a scăzut la un nivel net de +32%, mai puțin de jumătate din încrederea acordată generalului Zalujni, încă venerat (+70%). Șeful spionajului ucrainean, Kirilo Budanov, are, de asemenea, un rating mai bun decât președintele (+45%).

Același sondaj sugerează că Zelenski riscă să piardă alegerile prezidențiale dacă se va confrunta vreodată cu comandantul său șef. Probabil că societatea ucraineană nu ar saluta nicio astfel de provocare. Deocamdată, opt din zece ucraineni sunt împotriva ideii de a organiza alegeri, care trebuiau să aibă loc inițial în martie anul viitor. Președintele le-a exclus, de asemenea, invocând legea marțială. Dar scăderea ratingului său ar putea totuși să-l convingă să se răzgândească. Propaganda rusă va face, fără îndoială, mare vâlvă dacă alegerile nu vor avea loc.

Surse din serviciile secrete ucrainene spun că Rusia încearcă deja să profite de ambițiile și tensiunile existente. Andrii Cerniak, un purtător de cuvânt al HUR, agenția de informații militare, a afirmat că există dovezi care arată noi strategii rusești pentru diferite grupuri de interese: una pentru a consolida sprijinul în Rusia, alta pentru a submina încrederea în Occident și o a treia pentru a amplifica nemulțumirile din Ucraina. Există o campanie separată de dezinformare destinată soldaților ucraineni, spune el, cu videoclipuri deep-fake care pretind că arată comandanți de diferite niveluri încurajându-și subordonații să se predea. „Rusia nu a fost capabilă să facă ceea ce trebuia să facă pe câmpul de luptă, dar are un real succes aici”.

Sursa guvernamentală de rang înalt sugerează că propaganda rusă a câștigat tracțiune pentru că are material cu care să se joace. Există corupție, recunoaște el. Conducerea este adesea ineficientă. Ucraina nu și-a pus economia pe o bază de război suficient de solidă. Dar numai Rusia are de câștigat dacă președintele va fi forțat să plece. „Unii dintre politicienii noștri nu se îngrijorează suficient de mult în legătură cu amenințarea rusă, iar asta mă înfurie. Ei cred că pot să conteste puterea, să-l distrugă pe Zelenski și că acest lucru nu va avea nicio consecință.” Serviciile de securitate au eliminat efectiv majoritatea pârghiilor de influență rusească de la începutul războiului, a adăugat el. Cele mai eficiente pârghii sunt acum „ucrainenii înșiși”.

Pe linia frontului, Rusia se bucură de o perioadă relativ bună. Își satisface o mare parte din nevoile de forță de muncă prin recrutarea de săraci și din închisori; un canibal condamnat a fost recent grațiat pentru a lupta. Ucraina, în schimb, se străduiește să mobilizeze din rândul populației generale. Șefii armatei recrutează la un nivel care abia acoperă pierderile naturale de pe linia frontului. Dar dacă majoritatea celor mobilizați la începutul războiului știau pentru ce luptă, puțini dintre noii recruți sunt la fel de dornici, iar completarea cotelor de recrutare este din ce în ce mai dificilă. Este puțin probabil ca tensiunile politice să ajute acest proces.

Îndoielile din țară și din străinătate cu privire la direcția războiului încep să ajungă și la soldații de pe front. Acestea nu par să fi schimbat comportamentul sau moralul în mod semnificativ, cel puțin nu încă. „Oamenilor aflați sub foc nu le pasă dacă Zalujni s-a certat sau nu cu Zelenski”, spune un comandant. Drobovici este de acord. Când discută cu camarazii săi de pe front, nimeni nu vorbește despre necesitatea de-a se întoarce la Kiev pentru a „repara politica”. Singura discuție se referă la a rămâne în viață. Pentru această cohortă de ucraineni, nu există nicio îndoială privind riscul pe care inamicul încă îl reprezintă. „Rusia ne pune o întrebare simplă: viață sau moarte? Asta ne va face să continuăm să luptăm, indiferent de ce se întâmplă la Kiev sau la Washington”.