Tichetele de masă nu se vor mai acorda și în bani – variantă posibilă discutată între sindicate, patronate și guvernanți

După ore întregi de discuții în Consiliul Național Tripartit, sindicatele au anunțat că tichetele de masă și voucherele de vacanță vor rămâne în forma actuală, adică nu se vor acorda bani. Sindicatele se plâng însă că măsurile vor afecta în primul rând veniturile lucrătorilor. Și susțin că problema cea mai mare pentru buget e evaziunea fiscală.

DUMITRU COSTIN, lider, Blocul Național Sindical: Marele impact va fi pe veniturile lucrătorilor, mai puțin pe mediul de afaceri, chiar dacă i-ați auzit aici plângând de grija microîntreprinderilor, sunt deja pregătiți cei din mediul de afaceri care au cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro anual au soluții la îndemână pentru a dribla în continuare aceste prevederi legale.

Bogdan Hossu, lider CNS Cartel Alfa: Avocații și notarii nu plătesc CASS, iar parlamentarii și-au mărit indemnizația. Măcar aceste lucruri trebuiau eliminate prin actul normativ, tocmai pentru a arăta că, dacă strângem cureaua, toată societatea în ansamblu strânge cureaua.

Patronatele au obținut, pe lângă renunțarea la pragul de rentabilitate la microîntreprinderi, și menținerea cotei de TVA de 9 % pentru HoReCa. Mediul de afaceri se plânge că Guvernul încearcă să acopere gaura din buget prin eforturile sectorului privat mai mult decât prin reducerea cheltuielilor bugetare.

Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia: Când a fost creat acest deficit exagerat, discuția pe care am avut-o a fost ca el să fie asumat și de către guvern, în așa fel încât cel puțin jumătate din acest deficit să fie acoperit prin economii bugetare și doar cealaltă jumătate să fie prin taxe suplimentare. Un buget într-o familie, într-o societate privată, nu e expresia nevoii, ci a posibilităților.

Patronii sunt nemulțumiți și de majorarea salariului minim, care urmează să crească de la 1 octombrie la 3.300 de lei.

Florin Jianu, președinte, CNIPMMR: Ar rebui să discutăm de salarii minime diferențiate, pentru că una e competitivitatea sectorului IT, de exemplu, și alta e a turismului sau a agriculturii. Să schimbi regulile pe timpul jocului, pentru noi, e foarte foarte dificil.

Premierul Ciolacu susține că situația e mult prea dificilă pentru a putea împăca nevoia de reformă cu predictibilitatea. Iar Guvernul va adopta o decizie prin care să poată schimba oricând Codul Fiscal.

Premierul Marcel Ciolacu. Nicio țară normală la cap nu poate continua cu excepții fiscale, îngropând țara! Avem cele mai mici venituri la construcția PIB-ului din Uniunea Europeană. Avem zeci și sute de facilități fiscale, dar în oglindă, în loc să avem o evaziune fiscală redusă, la așteptările excepțiilor, fiindcă excepțiile le-ai făcut fiindcă vei avea o colectare mai bună și o respectare a legii mai bună … ai, de fapt, cele mai mici venituri și cea mai mare evaziune. (…) Dacă avem recomandări de la fondurile internaționale fiscale, putem lua anumite măsuri, nu putem lăsa o țară să se ducă în prăpastie pentru că trebuie să fim predictibili.

Microîntreprinderile vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri de până la 60.000 euro pe an și de 3% peste această sumă. Cu 1% vor fi taxate și companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile. Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei. Pentru mediul asociativ, în schimb, ordonanța ar putea veni cu vești bune. Sponsorizările se deduc din impozitul pe profit al companiilor, care urmează să fie mai mare.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii: Depindem în procent de 30% de sponsorizările pe care corporațiile le fac. Din aceste sponsorizări noi cumpărăm echipamente pentru spitale, pentru secțiile de nou-născuți, dezvoltăm programe pentru prevenirea abandonului școlar.

Alte măsuri  includ creșterea TVA de la 5 la 9% pentru locuințe sociale, produsele alimentare tradiționale și eco și instalarea panourilor voltaice.

––––––––––––––––––––––––––––––––-

După discuțiile pe care le-au avut cu patronatele și sindicatele, Executivul ar fi luat decizia ca acordarea tichetelor de masă și în bani să dispară, practic voucherele de vacanță și tichetele de masă se vor acorda la fel cum se întâmpla și până acum, a transmis Vlad Ungar, de la Palatul Victoria, pentru TVR Info.

Astăzi, pe site-ul Ministerului Finanțelor, a apărut un proiect de ordonanță de urgență prin care se poate schimba termenul pe baza căruia se aplică în România taxele și impozitele noi. Până acum, Codul Fiscal era clar, spunea că în momentul când Executivul decide o taxă și o aprobă, această taxă poate fi colectată de la populație după șase luni, noul proiect de OUG elimină acest termen, însă acest act normativ nu va fi discutat în ședința de astăzi.

Bogdan Hossu, președinte CNS Cartel Alfa: Am introdus niște propuneri. Măsurile de introducere pentru lucrători (fiindcă mare parte din măsurile respective toate afectează lucrătorii) a CASS-ului în domeniul tichetelor de masă sau a voucherelor de vacanță nu face decât să creeze o problemă care nu va avea o structură benefică pentru bugetul de stat, din contra, va fi o scădere a numărului de utilizatori. Salariul minim va crește la 3.300 de lei. Trebuie făcut un alt Consiliu, în care să stabilim salariul pentru 1 ianuarie 2024. Fiindcă companiile își fac bugetele pentru anul viitor și trebuie să nu avem scandaluri sau conflicte sociale inutile din cauza faptului că Guvernul întârzie în luarea hotărârii respective.