Tot mai mulți agricultori vor să răscumpere terenurile la suprapreț

Domnul Dobândă este unul dintre putinii agricultori din satul timisean Cărpiniş. El nu a vandut pamant strainilor, a ales sa-l lucreze. „Am 15 hectare, lucrez singur. Şi am 250 de oi, tot singur lucrez. Nu găsesc om să mă ajute”, se plânge bărbatul.

Mulţi săteni însă şi-au înstrăinat terenurile, moştenite sau retrocedate. Acum regretă. Iar dacă vor să îşi răscumpere pământul trebuie să plătească mult mai mult, chiar şi 8.000 de euro hectarul.

Din vânzare în vânzare, în judetul Timis, o treime din terenul arabil a ajuns să fie deţinut de străini. Iar la nivel naţional ponderea este de 40%, conform unui studiu realizat pentru Comisia Europeană.

Pământul românesc a fost vândut la cele mai mici preţuri din Europa. 2000 de euro, în medie, pentru un hectar, în 2016. În Olanda, preţul a fost de 63.000 de euro, potrivit Eurostat.

Iar România este încă de vânzare. De curând, un grup de investitori din Emiratele Arabe Unite şi-a manifestat interesul pentru Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă de cereale din România, cu peste 56.000 de hectare. Şi chinezii vor să cumpere suprafeţe mari de terenuri arabile.

România nu are o lege care să reglementeze vânzarea terenurilor către străini. Au existat doar tentative de-a lungul anilor. Şi acum există un proiect în parlament.