Un secol de școală în spiritul Aurel Vlaicu. La festivitate a fost prezentă și o rudă a celebrului aviator
Alături de Luca, nepotul ei, Maria Osain a pășit pe culoarele școlii, ca un semn al continuității generațiilor. A adus câteva fotografii, îngălbenite, unde se văd părinții aviatorului, sora lui, Valeria, dar și casa părintească din satul care cândva se numea Binţinţi, rebotezat după renumitul aviator.
Maria Osain: Îl iubea toată lumea, tot satul. Dacă găsea un cui pe drum, i-l ducea, să-l ducem lui Vlaicu, că poate face ceva. El iubea porumbeii. Îi studia în permanentă și veșnic el zbura în curte cu brațele deschise. Vreau să zbor, zbor, și zbura cu porumbeii. Porumbeii după el. Și a ajuns să construiască acest avion și să fie prețuit și apreciat. Și noi pe lângă el.
Maria Osain ne arată alte două fotografii, cu tatăl ei, Toma, și cu fratele ei, Alexandru. Tatăl nu a vrut să se înscrie în partidul comunist și nici în cooperativa agricolă. Au fost arestați și el, și fiul sau. Și Maria a avut de-a face cu Securitatea.
Maria Osain: Tata a zis: Nu-mi vând neamul. A suferit foarte mult și a zis că el rămâne un român al Țării Românești și al celorlalți care îl urmau. Și l-am urmat cu mult respect. Iar pe mine, pentru că era arestat și trebuia să spun ceva de el, m-au bătut 12 ore. La securitate. M-a luat de la Școală. Eram elevă. Când am ajuns acasă, mi-a deschis mama ușa, mi-a zis: Pe cine căutați? Și i-am zis: Mamă eu sunt! Eram umflată de bătaie.
Istoria are propriile lecții de viață pentru noile generații.
Luca Osain: Am înțeles că orice ar fi trebuie să lupți cu toată puterea ta, și să lucrezi cât de mulți poți, în domeniul ales, că să ajungi unde îți dorești.
Alexandru Popa preşedintele Asociaţiei Române pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii: Istoria este prezentul și viitorul. Vreau să fie cunoscuți eroii aviației române, pionierii aviației române.
În ziua de 23 noiembrie 1923 au fost primele cursuri în această școală. Cel dintâi director, Bartolomeu Popescu, avea un frate, care fusese, la rândul lui, mecanicul lui Aurel Vlaicu. De la fratele sau a venit ideea ca această școală să se numească Aurel Vlaicu. Și iată că de un secol încoace spiritul ilustrului aviator a dăinuit între acești pereți.
Nela Ghiceanu, directoarea Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu”, Bucureşti: Spriritul este tot ceea ce contează. Acest spirit trebuie să-l avem mereu. Și este spiritul Colegiului Național Aurel Vlaicu.
În Colegiul Național Aurel Vlaicu învață peste 800 de elevi.