Uniunea Europeană vrea relații mai bune cu America Latină. Cele două continente par să se îndepărteze, în ciuda planurilor de investiții. Ultima zi a summitului cu statele comunității CELAC, 30 de țări din America Latină și Caraibe

Pentru prima dată din 2015, șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană s-au întâlnit cu omologii lor din Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene, un organism care reunește treizeci și trei de țări. Întâlnirea a început ieri și continuă astăzi. Câteva proiecte comune au fost deja stabilite, dar există și semne de îndepărtare între cele două blocuri.

Europenii caută soluții pentru a-și reduce dependența economică față de China, dar și noi surse pentru aprovizionarea cu gaze naturale. Comisia Europeană a anunțat că ia în calcul să importe gaze din Argentina. La Bruxelles, timp de două zile, are loc un summit istoric, după cum a declarat președintele Iohannis, prezent și el la discuții. Negocierile între liderii europeni și cei din America Latină și Caraibe au început însă cu mult timp înainte de reuniunea oficială. Discuțiile au fost aprinse, iar cea mai mare problemă între cele două părți rămâne războiul din Ucraina. Guvernele din America de Sud au rețineri în a condamna ferm Rusia pentru războiul său împotriva Ucrainei.

America Latină poate fi pentru Uniunea Europeană un furnizor de energie și materii prime critice, necesare, de exemplu, în producția de cipuri, baterii sau panouri fotovoltaice. Astfel, ar fi redusă dependența europeană de China. Totodată, împreună pot lucra pentru reducerea încălzirii globale. Totodată, Uniunea Europeană este principalul investitor în regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un plan de investiții pentru America Latină și Caraibe în valoare de 45 de miliarde de euro, până în 2027. Banii vor fi alocați prin intermediul platformei globale de investiții europene, un instrument prin care Uniunea vrea să investească la nivel mondial pentru a-și reduce anumite dependențe economice.

Cele două părți, Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene (CELAC) au semnat un memorandum care prevede o cooperare în mai multe sectoare energetice – hidrogen și derivații acestuia, energie regenerabilă, eficiența energetică, gaze naturale și gaze naturale lichefiate.

Lista include peste 130 de proiecte  și vizează tranziția ecologică echitabilă, transformarea digitală, dezvoltarea umană, reziliența și vaccinurile.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele argentinian Alberto Fernández au semnat luni, la Bruxelles, un acord de cooperare în domeniul climei și al energiei nepoluante. Potrivit acesteia, acordul are scopul de a dezvolta industrii strategice, de la energii regenerabile la hidrogen.

Cu toate acestea, potrivit multor comentatori, acest „mega-summit” intervine într-un moment în care cele două regiuni mai degrabă se îndepărtează pe o serie de subiecte importante.

De exemplu mai multe țări de pe cealaltă parte a Atlanticului au refuzat să accepte prezența la masă a președintelui Vorodimir Zelenski și au insistat pentru a se elimina din comunicatul final orice referire în legătură cu Ucraina.

Președinția CELAC este deținută în prezent de Saint Vincent și Grenadine, al căror prim- ministru, Ralph Gonsalves, este un apropiat al venezueleanului Nicolás Maduro, prieten declarat al Rusiei.

De altfel, chiar și liderul brazilian Lula da Silva are o atitudine ambivalentă și a refuzat să se întâlnească cu Volodimir Zelenski la summitul G7 din mai.

Statele UE fac lobby pentru mai multă solidaritate faţă de Ucraina şi vor să includă o condamnare a războiului în declaraţia comună care va fi publicată la finalul întâlnirii.

Dar state autoritare de stânga precum Cuba, Venezuela şi Nicaragua – susţinătoare puternice ale Rusiei – se află de asemenea la masa de negociere la Bruxelles.

„Este important să spui că nu poţi rescrie istoria, că Rusia a atacat Ucraina, acesta este un fapt”, a declarat premierul luxemburghez Xavier Bettel, comentând negocierile în desfăşurare. „Trebuie să rămâi de partea adevărului”, a adăugat el.

Premierul irlandez Leo Varadkar a spus că ar prefera mai degrabă să nu existe o declaraţie comună decât ca „limbajul să nu însemne nimic”.

„Sunt destul de sigur că vom ajunge la o concluzie favorabilă”, a declarat Ralph Gonsalves, prim-ministru al statului insular Sfântul Vincenţiu şi Grenadinele, care prezidează grupul celor peste 30 de state latinoamericane şi caraibiene reprezentate la Bruxelles.

Unele dintre puterile economice mai mari, precum Mexic, Argentina şi Brazilia, au fost de asemenea mai ezitante să susţină Ucraina decât UE.

Preşedinţii mexican, Andrés Manuel López Obrador, brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, şi argentinian, Alberto Fernandez, au condamnat agresiunea rusă, dar s-au abţinut de la a impune sancţiuni aspre Moscovei, notează dpa.

În schimb, ei au scos în evidenţă consecinţele războiului, de exemplu preţurile la alimente şi pentru energie din întreaga lume. Mulţi lideri latinoamericani şi din Caraibe fac apel la organizarea de convorbiri de pace.

CITEȘTE ȘI

Ce se discută la summitul UE – CELAC: Mai multe acorduri comerciale și o declarație politică finală de condamnare fermă a agresiunii Rusiei în Ucraina