Urmărește China să se izoleze de restul lumii? O analiză a celor mai recente măsuri adoptate

Cai Yutong, o contabilă în vârstă de 29 de ani din Shanghai, povestește pentru Al Jazeera o secvență petrecută recent într-o cafenea Starbucks, companie americană. La masă, ea folosea iPhone-ul 13, iar cineva care era în apropiere a abordat-o: „Știi, se lansează un nou telefon Huawei, nu? Cred că pentru a sprijini pe deplin China împotriva Americii, cu toții trebuie să trecem la Huawei cât mai curând posibil”.

„Naționalismul ei nu a ajuns atât de departe precum cafeaua americană din cealaltă mână”, a comentat Cai. Ea vede incidentul ca fiind simptomatic al unui nou naționalism de consum în rândul cetățenilor chinezi, dornici să susțină giganții autohtoni față de rivalii străini.

Huawei și Apple au lansat recent noi modele în colecțiile lor de smartphone-uri la câteva zile unul de celălalt. Noul smartphone Huawei conține microcipuri avansate produse pe plan intern și este o sursă de mândrie tehno-naționalistă în China. Și, în timp ce mii de chinezi încă stăteau la coadă în fața magazinelor Apple în dimineața zilei de 22 septembrie pentru a fi printre primii care cumpără iPhone 15, gigantul tehnologic din California s-a trezit din ce în ce mai mult vizat de o reflectare a rivalității dintre SUA și China.

În septembrie, oficialii chinezi și angajații guvernamentali nu au mai avut voie să folosească iPhone. Măsura a fost apoi negată de Ministerul de Externe. Între timp, o fotografie a unui angajat Apple pe site-ul Apple a stârnit furori, deoarece se spunea că întărește stereotipurile rasiste despre chinezi. Mai târziu s-a descoperit că este o fotografie a unui angajat, care era nativ american. Și popularul actor chinez Liu Jin s-a înregistrat în timp ce își arunca iPhone-ul pe pământ în fața unui magazin Apple pentru că era supărat de serviciul clienți.

„Acum sunt mulți oameni care spun că dacă iubești China, cumperi de la Huawei și dacă te hotărăști să cumperi un iPhone, ești un trădător. Și simt că asta face China să se închidă în ea însăși”, a comentat Cai.

„Situația iPhone a escaladat într-o vitrină pentru naționalismul chinez”, a declarat Yao-Yuan Yeh, profesor de studii internaționale care se concentrează pe Taiwan, China și Japonia, la Universitatea St Thomas din SUA. Profesorul spune că naționalismul a fost în creștere în China în ultimii ani, în special în contextul concurenței tot mai mari a Chinei cu SUA.

Sentimentul naționalist chinez nu a fost îndreptat doar către electronicele de larg consum sau către SUA. Anul trecut, o cunoscută cosplayeră a fost abordată de poliție în Suzhou, un oraș nu departe de Shanghai, în timp ce își făcea poze pe stradă, îmbrăcată într-un kimono japonez. „Dacă ai veni aici purtând hanfu (îmbrăcăminte tradițională chineză), nu aș spune asta, dar purtați un kimono fiind chinez. Tu ești chinez!”. Asta i-a spus un polițist înainte să o salte.

La câteva zile după incident, radiodifuzorul controlat de stat CCTV a lansat un subiect pe rețelele sociale care promovează purtarea hanfu-ului.

Dar îmbrăcămintea tradițională chinezească poate aduce și probleme. La începutul lunii septembrie, unui grup de chinezi care purta hanfu într-un parc din Wuhan i s-ar fi spus să plece de acolo. Indicația a fost dată de personalul locului, care a confundat hainele cu ținute tradiționale japoneze.

Aproximativ în același timp, au apărut în spațiul public și modificările propuse la o lege chineză privind securitatea publică. Dacă vor fi aprobate, modificările ar incrimina comentariile, îmbrăcămintea sau simbolurile care „subminează spiritul” sau „rănesc sentimentele” țării.

Atât propunerile, cât și incidentele de la Suzhou și Wuhan au stârnit dezbateri pe rețelele sociale chineze. Unii au criticat poliția și parlamentarii pentru că au mers prea departe în reglementarea comportamentului lor, în timp ce alții au susținut că este important să fie atenți la presupusele sensibilități din societatea chineză.

„Odinioară eram mai deschiși către alte culturi, dar acum simt că uneori te urmăresc cu suspiciune dacă pare să existe prea multă influență străină în viața ta”, a declarat Justin Gou, un arhitect de 26 de ani, pentru Al Jazeera. Gou, care este din Xiamen, în sud-estul Chinei, subliniază un anunț din partea Ministerului Securității Statului în august care spune că cetățenii ar trebui încurajați să se alăture eforturilor de contraspionaj și că vor fi create canale pentru ca indivizii să raporteze activități suspecte împreună cu recompense pentru cei care fac asta. „Este ca și cum ar vrea să ne asumăm ce e mai rău la alții, mai ales dacă ceilalți sunt străini”, a spus Gou.

Cuvintele ministerului au urmat revizuirii legii de contraspionaj a țării, care a intrat în vigoare în iulie. Acea legislație extinde definiția spionajului și, printre altele, interzice transferul de informații considerate legate de „securitatea națională”.

Câteva săptămâni mai târziu, firma americană de consultanță Mintz Group a fost amendată cu 1,5 milioane de dolari pentru că a efectuat lucrări „neaprobate”, după ce un raid la birourile sale din Beijing a dus la reținerea personalului local. Acțiunea împotriva Grupului Mintz a marcat începutul unei represiuni mai ample asupra firmelor de consultanță străine și internaționale din China.

De asemenea, autoritățile chineze au făcut din ce în ce mai dificil pentru entitățile străine să obțină acces la date. În unele cazuri, accesul a fost complet blocat. Alte tipuri de date au fost cenzurate sau pur și simplu s-a decis că nu vor mai fi eliberate. Președintele chinez Xi Jinping a cerut o barieră de securitate „solidă” în jurul internetului Chinei, sub supravegherea Partidului Comunist Chinez (PCC).

Barierele în creștere au afectat și sfera culturală. În primele 10 luni ale anului 2022, China a permis ca doar 38 de filme străine să fie proiectate în cinematografele interne, comparativ cu 73, în 2021 și 136, în 2019.

În ciuda acestor evidențe, unii experți spun că ele nu reprezintă o dovadă cum că statul chinez s-ar izola de restul lumii. Steve Tsang, directorul Institutului Chinezesc la Universitatea SOAS din Londra, crede că angajamentul Chinei cu lumea exterioară devine selectiv: „Xi are ambiții globale și solicită Chinei să ajungă acolo, nu să se închidă de lume”.

Președintele Xi a contactat recent mai multe țări, în special din lumea în curs de dezvoltare, cu noi inițiative de politică externă, în timp ce a prezentat o viziune pentru o nouă ordine globală. De asemenea, se vrea crearea a două circuite economice separate în China pentru a proteja țara de potențialele „izolări și manipulare” de către forțe neprietenoase, asigurând, în același timp, avantajul maxim de la economia globală.

Aceasta înseamnă că Beijingul trebuie, de asemenea, să mențină în China investițiile străine și clienții străini necesari pentru a conduce o economie care încă se luptă să-și revină după blocajele prelungite ale pandemiei.

PCC dorește să creeze un mediu economic în care o companie precum Huawei să își poată exporta cu ușurință produsele în lume, în timp ce consumatorii chinezi vor alege smartphone-uri Huawei în loc de iPhone, potrivit St Thomas’s Yeh.

În același timp, Tsang vede măsurile luate pentru a închide anumite sectoare ca o încercare de a spori puterea PCC prin rectificarea unei aparente pierderi de control petrecute în anii dinaintea venirii lui Xi la putere, cu mai bine de un deceniu în urmă. A fost o perioadă în care China a fost văzută ca aderând la comunitatea globală: la Organizația Mondială a Comerțului în 2001 și prin Jocurile Olimpice de la Beijing în 2008.

„Xi revigorează PCC ca instrument leninist și se închide selectiv pentru a se asigura că PCC rămâne în controlul efectiv asupra a tot ceea ce partidul dorește să controleze”, crede Tsang. El punctează că, dacă acest lucru îngreunează accesul extern în China, este un preț pe care Beijingul este dispus să îl plătească.

Secretarul american pentru Comerț, Gina Raimondo, a avertizat deja că politica actuală a Chinei a descurajat afacerile, unii temându-se să mai investească.

Yeh avertizează că ar putea submina economia, într-un moment în care este deja slabă, și ar afecta negativ însăși securitatea pe care PCC dorește să o întărească: „Ar putea avea ca rezultat o perioadă economică dificilă pentru poporul chinez și un public chinez dificil pentru Partidul Comunist”.

Sursa: Al Jazeera

Un articol de Arina Delcea