Victor Negrescu, despre eurodeputatul german care a spus că România nu merită în Schengen, pentru că „face parte din Vestul sălbatic”: Este dintr-un partid extremist, nu reprezintă poziția Germaniei

Victor Negrescu, la „3 ceasuri bune”: „Acel eurodeputat german (n.r., Guido Reil – de la grupul Identitate şi Democraţie, ID) este reprezentantul unui partid extremist, care reprezintă câteva procente în Parlamentul European sau în parlamentul german, nu reprezintă poziția dominantă din Parlamentul European și nici măcar a Germaniei. Cancelarul social-democrat Olaf Scholz, în urmă cu aproape o lună, a ieșit public și a spus foarte clar că românii merită în Schengen. Nu s-a mai întâmplat niciodată până acum ca un cancelar german să facă acest lucru, a făcut-o acum și practic a schimbat și tot ceea ce înseamnă perspectiva europeană cu privire la aderarea României la Schengen, adică în momentul în care Germania s-a exprimat, deja mult mai multe state europene, cele nordice, au ieșit și ele public să spună că susțin România”.

Citește și:

Aderarea României la Schengen a fost dezbătută în Parlamentul European. Siegfried Mureșan: Includerea României și Bulgariei va face toată Uniunea mai sigură și toată zona Schengen mai sigură

Rareș Bogdan, la dezbaterea din PE despre aderarea la Schengen: Pentru a anula orice demers antieuropean și pentru a anula discursul eurosceptic în interiorul granițelor României, țara mea trebuie să fie obligatoriu în Schengen!

În general, eurodeputații din celelalte state europene au susținut aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, a mai spus Victor Negrescu. „Mai ales grupurile pro-europene. De fapt, inițiativa dezbaterii a pornit de la grupul social-democrat din Parlamentul European, demers la care au acheisat peste 50 de eurodeputați din toate familiile politice europene. Însă am avut și voci critice, eurodeputați care au încercat să prezinte România în alt unghi, spunând că România este „Vestul sălbatic”. Avem aceste atacuri din partea extremei drepte în principal, care câștigă teren în Europa și care nu își dorește neapărat ca țările din estul Europei să conteze mai mult în plan european. Cei care au criticat România folosind cuvinte care nu sunt la locul lor vor fi, sperăm, sancționați de Parlamentul European și, la finalul zilei, discursul dominant, pro-aderare la Schengen, a fost cel care să se impună”.

Ce e de făcut cu opunerea Olandei

Cât privește poziția Olandei, europarlamentul social-democrat spune: „Cu partenerii olandezi lucrurile nu sunt încă stabilite, urmează în cursul acestei luni o vizită la nivel înalt dinspre Olanda în România, poate chiar premierul Mark Rutte, pentru a negocia ultimele detalii. Negocierea este în continuare dificilă, argumentele lor nu stau în picioare, sperăm să-i convingem până la final”.

Victor Negrescu: Eu am fost de mai multe ori în Olanda, am discutat cu oficialii de acolo și pur și simplu este nevoie de un pic de voință. Această voință nu există în prezent, din nefericire. Arugmentele lor nu au legătură cu realitatea. Au vorbit, la un moment dat, de valul migrațional, de dificultățile economice, probleme pe teme de justiție, însă, în același timp, Olanda este principalul investitor în România. Inclusiv acele companii olandeze au nevoie ca România să intre în Spațiul Schengen. De aceea am invitat mediul de afaceri olandez să fie un pic mai insistent, așa cum a fost mediul de afaceri german la ei în țară, și să încercăm să facem o campanie serioasă în această direcție. Eu sper să nu fie vorba de un troc, resping acest lucru. Sper ca vizita de la București să genereze efectul scontat.

Ce urmează în procesul de aderare:

La nivelul Parlamentului European urmează votarea unei rezoluții, peste două săptămâni, în care se va scrie data aderării.

Comisia Europeană, împreună cu experți UE, va iniția o misiune de evaluare la noi în țară, săptămâna viitoare, se verifică puncte de control de la frontieră, vor merge și în Bulgaria și vor întocmi un raport.

Dacă Parlamentul European va vota pentru aderarea celor două țări în decembrie, atunci aderarea propriu-zisă se va face de la 1 ianuarie pe cale rutieră și maritimă, iar de la 1 martie – pe cale aeriană.

„Luna martie reprezintă calendarul de schimbare a orarelor de zbor și, practic, atunci se poate intra și pe cale aeriană. Acest lucru este prevăzut, de principiu, pentru Croația, așa că România și Bulgaria doar s-ar subscrie calendarului deja stabilit cu Uniunea Europeană”, a explicat eurodeputatul român.