VIDEO Investigație a unui ONG: Cum sunt omorâți civilii din Ucraina cu bombele cu dispersie folosite de ruși

Utilizarea de către Rusia a bombelor cu dispersie în războiul din Ucraina fost documentată pe larg în ultimele săptămâni. Peste 100 de țări au semnat o convenție ONU care interzice utilizarea lor. Cu toate acestea, Rusia, Ucraina și Statele Unite sunt printre națiunile care nu au semnat convenția, arată raportul Airwars.

Urmăreşte cele mai importante evenimente din Ucraina în LIVE TEXT, AICI

Astfel de arme sunt cunoscute ca fiind mortale pentru tot ce le stă în cale. Pe teren, dovezile despre efectele letale ale acestui tip de muniție pot fi adesea greu de documentat. Cu toate acestea, o lovitură recentă asupra unui spital au ajutat au ajutat la strângerea dovezilor cu ajutorul filmărilor postate public.

Cu ajutorul acestora, Airwars a creat un model 3D al tuturor locațiilor avariate înregistrate atunci când o bombă cu dispersie a lovit spitalul de copii și un centru de donare de sânge din orașul ucrainean Harkov. Astfel, primele dovezi arată că un civil a fost ucis în timp ce aștepta la coadă cu familia sa să doneze sânge, în timp ce sute de copii bolnavi s-au refugiat în adăposturile anti-bombe ale spitalului.

Ancheta Airwars a documentat un total de 26 de locuri de impact, care au arătat că arma este letală pe o suprafață de 350 de metri. Airwars arată că bombele cu dispersie pot avea însă un impact de la aproximativ 100 de metri – adică dimensiunea unui teren de fotbal – până la de mai multe ori mai mare, în funcție de înălțimea de la care sunt detonate.

Mai mulți experți în muniție consultați de Airwars au spus că distribuția daunelor de la Harkov ar putea sugera că Rusia detonează muniții cu dispersie la o altitudine mai mare decât în mod normal.

„Se știe de mult că bombele cu dispersie sunt nediscriminatorii, dar această investigație evidențiază amploarea suferinței pe care o poate provoca o singură lovitură. În timp ce peste 100 de țări au interzis utilizarea lor, multe dintre cele mai mari armate din lume încă refuză să facă acest lucru – în ciuda riscului inevitabil pentru civili”,  a spus Emily Tripp, directoarea Airwars.

Cum s-a desfășurat ancheta

Lovitura cu muniții cu dispersie a avut loc pe 25 februarie, a doua zi a invaziei Rusiei în Ucraina. Forțele ruse au avansat rapid spre Harkov, al doilea oraș al Ucrainei, în nord-estul țării.

După-amiaza, au apărut mai întâi rapoarte locale despre un atac devastator asupra unui spital de copii. Primul videoclip apărut online, filmat de la o cameră de boMomentul esA fost marcat cronometrat la 16.41. Airwars a reușit să documenteze și să geolocalizeze nouă explozii în acest videoclip.

Un al doilea videoclip filmat la scurt timp după atac a documentat meticulos fiecare loc de impact din interiorul spitalului. Acoperirea cu zăpadă a permis imagini clare ale diferitelor locații de impact, permițând din nou localizarea lor geografică și cartografierea acestora. În total, investigatorul Airwars Imogen Piper a reușit să documenteze un total de 25 de cratere.

În plus, videoclipul a arătat o submuniție neexplodata găsită chiar în fața intrării spitalului. Acesta a fost un indiciu crucial, care ne-a permis să identificăm tipul de muniție. Mai mulți experți în arme au spus că este vorba despre o submuniție în cluster 9N235 sau 9N210 fabricată din Rusia- cele două sunt identice vizual.

Există două tipuri de rachete capabile să livreze aceste submuniții: Uragan 9M27K de 220 mm; și 9M55K Smerch de 300 mm, care transportă 30 și, respectiv, 72 de submuniții.

Experții în muniție au declarat pentru Airwars că Rusia folosește mai frecvent rachete Smerch de 300 mm în timpul conflictului din Ucraina și că raza lor de tragere mai mare, de până la 70 de kilometri, corespundea și pozițiilor militare rusești la acest moment, la nord-est de Harkov.

În timp ce 350 de metri reprezintă o rază mare de distribuție pentru o singură rachetă, experții au spus că se încadrează încă în parametrii unui atac cu o rachetă de 300 mm. Ei au adăugat că astfel de rachete pot fi lansate la o altitudine mai mare pentru a crește răspândirea submunițiilor.

După cum arată videoclipul, acest lucru face ca astfel de muniții cu dispersie să fie relativ ineficiente dacă încearcă să lovească o anumită țintă militară. În schimb, așa cum a arătat atacul brutal al Rusiei, ele provoacă teroare și devastare în rândul civililor, cu puține beneficii militare.