Celălalt război. De la foame la răsturnări de regimuri. George Friedman: Avem două războaie – lupta din Ucraina și războiul economic cu Rusia. Războiul economic cu Rusia mă aștept să decidă în final

„Recesiunea este un eveniment financiar, este un sistem în care valoarea banilor fluctuează, și care este gestionat prin sistemul bancar. (…) Depresia apare când sistemul fizic de producție și de distribuție cad. Și sunt mult mai greu de reparat. Nu poți doar să arunci cu bani. Problema este mecanică și este dificilă. Noi ne-am sustras depresiei după COVID, am avut căderi ale lanțurilor de distribuție, dar fără urmări masive în privința hranei și a altor produse. (…)

Războiul din Ucraina este diferit. Pentru că avem două războaie: lupta din Ucraina, care încep să cred că este mai puțin importantă, apoi războiul economic cu Rusia.  Războiul economic cu Rusia a creat o instabilitate pe tot globul, pe multe piețe, inclusiv în privința mărfurilor. Și acesta este războiul care mă aștept să decidă în final ce se întâmplă. Dacă va fi de succes, rușii vor trebui cumva să capituleze. Dacă nu va avea succes, rușii câștigă spațiu să lupte„, a subliniat George Friedman.

„Nu mai vorbim doar despre deficiențe și perturbări în lanțurile de aprovizionare, vorbim despre restructurarea comerțului global și a investițiilor. În miezul acestora se află lanțul de aprovizionare cu hrană”, atrage atenția directorul de operațiuni Geopolitical Futures, Antonia Colibășanu. Astfel, discuția a pornit de la o destructurare pe 3 paliere: financiar, comercial și energetic.

Când linia frontului marchează și limita rezervelor de hrană

Potrivit lui George Friedman, începe să se pună problema dacă sincopele din sistemul de producție și de consum sunt temporare sau dacă nu cumva se prefigurează o cădere generală.

Hărțile pe care le vedem zilnic cu evoluția situației din teren sunt în același timp și hărți ale hranei. Războiul are un impact direct asupra recoltei viitoare de cereale.

„Producția majoră de grâu este concentrată în estul și sud-estul Ucrainei. Acestea sunt și zonele unde vedem cele mai multe lupte”, atrage atenția Allison Fedirka, director de analize Geopolitical Futures, indicând zonele roșii, controlate de ruși. „Pe măsură ce linia frontului înaintează, terenul este distrus”, adaugă ea. „Avem un mare semn de întrebare în privința a cât va mai putea continua Ucraina să producă„, subliniază Fedirka.

De la război la lipsa hranei, de la lipsa hranei la instabilitate și răsturnări de regimuri

Lanțul de aprovizionare cu hrană este în centrul schimbărilor brutale care afectează întreaga lume începând din 24 februarie, ziua invaziei rusești în Ucraina.

„Energia este de fapt la nivelul de bază al producției când vine vorba despre alimente. Ai nevoie de energie ca să ai îngrășăminte, ai nevoie de energie ca să poți produce în agricultură și ai nevoie de energie pentru a transporta alimentele dintr-un loc în altul„, a explicat Antonia Colibășanu, analist geopolitic. În plus, pe lângă creșterea prețului la îngrășăminte, se prefigurează o creștere a prețurilor pesticide. Îngrășămintele sunt însă cel mai des menționate, pentru că au legătură cu începutul sezonului de producție.

Din cauza exporturilor diminuate de cereale din Ucraina, prețurile cresc. S-a ajuns și la situația în care multe țări au impus restricții la propriile exporturi de hrană. Potrivit datelor Geopolitical Futures, cel puțin 35 de state au impus astfel de restricții.

Deci și mai puțină hrană ajunge la țările care au cea mai mare nevoie. Cea mai afectată zonă este nordul Africii.

Lipsa hranei poate genera răsturnări de regimuri, avertizează experții Geopolitical Futures.

„Este un un motiv simplu și destul de direct pentru care ne pasă de aprovizionarea cu alimente. Explicația este că, atunci când oamenii devin furioși, tind să se ridice, să protesteze, să creeze instabilitate în țările lor și, bineînțeles, instabilitatea din aceste țări poate avea un efect de domino asupra comportamentului față de ceilalți, răsturnări de guverne„, a subliniat Allison Fedirka.

„În unele din aceste țări, sunt atât de obișnuiți cu foametea, că nu va exista o consecință politică. Nu una majoră. În țările industrializate avansate, simpla perturbare a stilului normal de viață poate genera o varietate (de efecte n.r.), depinde de experiența fiecărei țări. Un nivel mult mai scăzut de lipsuri în Statele Unite ar putea genera destabilizare mai mult decât în Bolivia”, a exemplificat George Friedman.

„Foamea poate avea (…) rezultate foarte ciudate. (…) Lipsa unor mărfuri fundamentale în Statele Unite, Europa poate avea efecte extraordinare”, avertizează Friedman.

„Privind la războiul din Ucraina, care are un impact asupra disponibilității mărfurilor (…) iar asta este ca un ceas care ticăie continuu – cât mai poate trece până are un impact și asupra economiei internaționale? Războiul din Vietnam a durat 7 ani, nu ar fi trebuit să dureze atâta, dar s-a desfășurat pe parcursul a 7 ani, fără un impact asupra economiei globale. Iar altele au avut impact asupra economiei americane, dar nu critic. Acesta însă are o caracteristică diferită și trebuie să îl privim diferit. (…) Când toți încep să caute lapte praf pentru bebeluși și nu găsesc, așa cum se întâmplă în Statele Unite, când încep să caute produse alimentare obișnuite, pot să înlocuiască pentru un timp, dar apoi vei avea o problemă”, a mai adăugat celebrul analist.

VEZI și Eroarea de începător pe care a comis-o Putin în Ucraina. George Friedman: Orice cale de ieșire este o iluzie și duce spre un abis

Geopolitical Futures este un ghid pentru „navigarea în viitor”. Organizația, fondată în 2015 de analistul George Friedman, furnizează analize geopolitice care deslușesc evenimentele momentului din lumea întreagă.

VEZI și S-a sfârșit „idila” dintre China și Rusia, spune George Friedman. Previziune: Polonia va deveni noua putere conducătoare a Europei