Şedinţă de Guvern | Marcel Ciolacu: Am adoptat memorandumul având ca temă investițiile publice prioritare pentru anul viitor, document care va sta la baza elaborării bugetului pe 2024

ACTUALIZARE Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministra Justiției, Alina Gorghiu, ministrul Mediului, Mircea Fechet, si purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Guvernul a aprobat, joi, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, care prevede înfiinţarea unui Registru unic al asociaţiilor şi fundaţiilor „modern”, cu „informaţii la zi, adecvate, actualizate, corecte”, a anunţat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu.

Gorghiu a precizat că proiectul de lege este „un pas înainte” în digitalizarea şi debirocratizarea domeniului şi vine în sprijinul ONG-urilor şi al beneficiarilor acestora, fiind rezultatul a doi ani de dezbateri publice şi consultări cu peste 70 de organizaţii neguvernamentale.

Beneficiarii proiectului sunt în prezent, în total, de 137.963 de ONG-uri înregistrate în România, dintre care 114.714 sunt asociaţii, restul fiind fundaţii, federaţii, uniuni, ONG-uri de utilitate publică sau persoane juridice străine. Numărul ONG-urilor de utilitate publică este de 194, a indicat Gorghiu.

La începutul ședinței de Guvern, premierul Marcel Ciolacu a declarat:

”În primul rând, vreau să mulțumesc echipei de la Ministerul Muncii, doamnei ministru Bucura-Oprescu şi, nu în ultimul rând, colegilor din Partidul Național Liberal, pentru finalizarea noii legi a pensiilor. Este o lege care va face dreptate milioanelor de pensionari, care aşteaptă de ani de zile acest lucru. Este o lege care aduce echitate în  sistem, pensii egale pentru muncă și contribuții egale. Astfel, pensiile vor crește anul viitor de două ori: prima dată, la 1 ianuarie, prin indexarea cu 13,8%, și, a doua oară, la 1 septembrie, în urma finalizării procesului de recalculare, conform legii.

Suntem primul guvern care face și indexare, și recalculare, în același an. Avem, însă, o condiție de îndeplinit: să reușim să adoptăm această lege în Parlament până pe data de 20 noiembrie. De aceea, fac apel către toți miniștrii implicați în procesul de avizare să trateze cu prioritate această lege, pentru a o putea trece prin guvern, în cel mai scurt timp. Știți foarte bine că renegocierea PNRR în privința eliminării pragului de 9,4% din PIB pentru pensii depinde de adoptare acestei legi până pe 20 noiembrie şi nu aș vrea ca din cauza unor blocaje, mai ales în Guvernul României, pensionarilor să nu li se facă dreptate sau, și mai grav, pensionarii români să aibă pensiile înghețate, cum au trecut unii în PNRR, până în 2070.

La fel, îndeplinirea jaloanelor PNRR nu este opțională pentru niciun minister. Sunt câteva jaloane restante și vreau să rămânem după ședința de guvern pentru a discuta fiecare jalon în detaliu. Trebuie să finalizăm cererea de plată numărul 3 și să o trimitem la Comisie. Știm foarte bine ce nevoie are România de acești bani.

Această guvernare, am stabilit în coaliție, este despre reforme și economii.

Dacă am vorbit de reforme, ajungem la partea economică. Prin urmare, astăzi vom adopta memorandumul având ca temă investițiile publice prioritare pentru anul viitor, document care va sta la baza elaborării bugetului pe 2024.

Tot astăzi, va fi prima ședință de coaliție, împreună cu domnul ministru al Finanțelor, cu tema bugetului pe anul 2024.

Îmi doresc să susținem ritmul din acest an în ceea ce privește marile proiecte și chiar să-l depășim. Avem exemple de bună practică în mai multe ministere, e adevărat, în principal în Ministerul Transporturilor, și vreau să construim acest buget pe proiecte.”

Astfel, proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege propune, în esenţă: standardizarea cererii de înscriere a asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, al cărei formular va fi aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei; evidenţierea posibilităţii transmiterii formularului şi prin mijloace moderne de comunicare (posibilitate reglementată actualmente, de altfel, şi de normele de drept comun în materie procesual-civilă), prin inserarea unei menţiuni exprese în acest sens în cuprinsul textului.

Totodată, conform iniţiativei legislative, calitatea mandatarului desemnat pentru a desfăşura procedura de dobândire a personalităţii juridice nu mai este condiţionată de calitatea de membru asociat în viitoarea entitate, acesta putând fi orice persoană desemnată prin contract de mandat.

De asemenea, prin proiect se prevede eliminarea cerinţei depunerii unei traduceri legalizate pentru înscrierea unei asociaţii ce are denumirea într-o limbă străină, fiind apreciată suficientă depunerea unei traduceri simple (nelegalizate).

O altă modificare vizează instituirea unui criteriu obiectiv pentru înscrierea unei asociaţii sau fundaţii care foloseşte în denumirea sa cuvintele „naţional” sau „român”, respectiv împrejurarea că scopul şi obiectivele prevăzute în statutul persoanei juridice denotă desfăşurarea unei activităţi în interes general, chestiune care este lăsată la aprecierea instanţei (fiind eliminată cerinţa acordului prealabil al Secretariatului General al Guvernului).

Prin acelaşi proiect se stabileşte un termen mai lung (7 zile, care curge de la înregistrarea cererii) pentru verificarea legalităţii formularului de cerere şi a documentelor depuse în vederea dobândirii personalităţii juridice în condiţiile în care instanţele judecătoreşti au semnalat imposibilitatea obiectivă de respectare a termenului de 3 zile de verificare a îndeplinirii condiţiilor şi de soluţionare a cererilor de acordare a personalităţii juridice a asociaţiilor şi fundaţiilor şi, de asemenea, instituirea unui termen de maximum 45 de zile pentru remedierea neregularităţilor constatate, care curge de la înregistrarea formularului de cerere (pentru a asigura celeritatea procedurii), în scopul evitării respingerii/anulării cererii şi al introducerii ei ulterioare (ceea ce ar presupune plata unei noi taxe de timbru, precum şi alte cheltuieli suplimentare.

În şedinţă a fost aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea OUG nr.114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

„Prezentul proiect are în vedere prelungirea perioadei acţiunilor planificate cuprinse în planurile de restructurare, până la 1 ianuarie 2025 cu scopul de a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituţii rezidenţiale de tip vechi, în alternativele de tip familial sau rezidenţial nou-înfiinţate. Având în vedere noul termen, pentru coerenţă, începând cu data de 1 ianuarie 2025 finanţarea centrelor rezidenţiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri şi pentru care nu au fost îndeplinite obligaţiile privind finalizarea planurilor de restructurare a acestora, să se asigure exclusiv din bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti”, se arată în nota de fundamentare.

Tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a aprobat unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

„Prin prezentul proiect de act normativ se modifică şi se completează OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, prin adoptarea unui sistem de contribuţii datorate de către operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în HG nr. 1074/2021, republicată, cu modificările ulterioare. Plata acestor contribuţii se va efectua pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor anuale impuse şi cantităţile efectiv recepţionate conform cerinţelor prevăzute în HG nr. 1074/2021.(…) Sumele rezultate se utilizează pentru finanţarea dezvoltării infrastructurii gestionării deşeurilor în vederea atingerii obiectivelor naţionale în domeniu, având la bază strategia stabilită de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Astfel, producătorii care introduc pe piaţa naţională produse ambalate în ambalaje SGR, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligaţi să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR: a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2024; b) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2025; c) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal începând cu anul 2026”, se explică în nota de fundamentare a proiectului.

În acelaşi domeniu s-a adoptat şi un proiect de hotărâre de modificare şi completare a HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, prin care, între altele, producătorii vor fi obligaţi să înregistreze în Registrul Ambalajelor SGR fiecare tip de ambalaj SGR pus pe piaţă.

„Comercianţii sunt obligaţi să indice valoarea garanţiei distinct de preţul produsului, atât la raft, cât şi în documentele fiscale aferente produsului în ambalaj SGR. Se modifică semnificaţia termenului „tarif de gestionare”, prin menţionarea plăţii exprese a acestuia prin transfer bancar, în vederea asigurării transparenţei plăţilor.Tot în vederea asigurării transparenţei, producătorii sunt obligaţi să plătească administratorului SGR tariful de administrare şi valoarea garanţiei aferente produselor în ambalaje SGR introduse pe piaţa naţională, prin transfer bancar”, se mai spune în nota de fundamentare a proiectului.

Va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea participării României la Acordul de Contribuţie privind asistenţa macrofinanciară excepţională din partea Uniunii Europene acordată Ucrainei, în temeiul art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 2022/2463 al Parlamentului European şi al Consiliului în vederea autorizării efectuării plăţilor de către România.

În şedinţa de Guvern a mai fost aprobată şi suplimentarea bugetelor, din Fondul de rezervă bugetară, a mai multor ministere şi instituţii: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Secretariatul General al Guvernului pentru Agenţia Naţională pentru Sport şi pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

În analiză se va afla şi un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Societăţii Române de Televiziune pe anul 2023 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.