"Chiar vrem să nu mai avem zootehnie în România? Să aducem toată mâncarea de afară?". Fermierii, copleșiți de prețul gazelor și al energiei

Crescătorii de animale din România sunt tot mai aproape de faliment. Ei acuză că, de la o lună la alta, costurile cu energia şi gazele cresc atât de mult, încât nu mai pot face faţă cheltuielilor. Avertizează că, în aceste condiţii, carnea de porc şi de pasăre românească va dispărea, iar importurile vor invada piaţa.

Cârnați pecinari, șnițele în aluat de scovergi, morândău. Ignatul, festival de tradiții românești

Astăzi este Ignatul, zi cu o mare semnificație în zonele unde încă se păstrează tradiția. Cunoscută ca ziua în care se taie porcii pentru masa de Crăciun, Ignatul este un amestec de obiceiuri precreştine și cutume moderne. Dacă tradițiile și reţetele gospodinelor diferă de la o zonă la alta, rezultatul e același: bucate gustoase gătite ca pe vremea bunicilor.

Alertă în Spania din cauza unui produs alimentar importat din România: urechi de porc snacks, contaminate cu Listeria

Spania a emis o alertă alimentară pentru produsul românesc "urechi de porc Snacks", produs de firma Marcel, din cauza contaminării cu bacteria Listeria. Autoritățile au dispus retragerea produselor de pe piață, prezente mai ales în magazinele românești din Spania, și le-au recomandat celor care le-au cumpărat deja să le arunce sau să le returneze. Unele dintre acestea au ajuns și pe piața din România.

Autoritatea Sanitară Veterinară anunță controale ample în privința comercializării cărnii de porc. Legea le permite producătorilor să vândă carnea doar dacă animalul a fost sacrificat la un abator autorizat

Deși suntem abia la sfârșitul lui noiembrie, unii comercianți au început să vândă, deja, porci și carne de porc, fără acte, pe internet sau direct din gospodării. Autoritățile estimează că, în toată țara, sunt peste 20.000 de samsari care fac comerț ilegal și anunță controale. Medicii recomandă să cumpărăm carne doar de la comercianți autorizați, pentru a preveni riscul de a ne îmbolnăvi.

Carne de porc românească mai scumpă și importuri mai mari. Unele măcelării o vând chiar și cu peste 20 de lei kilogramul

Carnea de porc românească va fi mai scumpă de Sărbători. Deși suntem abia la jumătatea lunii noiembrie, unii comercianți au crescut, deja, prețurile chiar și cu 2 lei pe kilogram, pe motiv că au cheltuieli mai mari cu utilitățile și cu achiziția mărfii. Fermele românești au efectivele tot mai reduse din cauza pestei porcine africane și mai asigură doar o mică parte din necesarul de consum.

Suntem tot mai dependenți de importuri. 70% din cantitatea de carne de porc pe care o consumăm este adusă din afară

În plină pandemie, românii sunt nevoiți să consume tot mai multe alimente și alte produse scumpe din import. De la începutul anului, importurile au crescut la peste 70 de miliarde de euro și au fost cu aproape o pătrime mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Specialiștii pun fenomenul pe seama problemelor producției interne și avertivează: importurile tot mai mari pot duce la creșterea inflației, dar și la deprecierea leului față de principalele valute.

Carnea de porc s-ar putea scumpi

Unul dintre alimentele preferate ale romțnilor, s-ar putea scumpi cu 25%, în lunile următoare. Avertismentul vine de la fermieri, care reclamă că prețurile au crescut în toată Europa din cauza scumpirii furajelor și a comenzilor mai mari din partea Chinei. Fermele românești nu mai asigură demult necesarul de consum. Din acest motiv, cea mai mare parte a cărnii de porc e adusă din import.

Porcul naţional, înainte de Brexit | Un editorial de Gabriel Giurgiu, realizatorul emisiunii "Europa mea"

Funcţionarul este amărât. Amărât este Funcţionarul. Vorbeşte rar, cumpănit, îşi alege cu grijă cuvintele. La un moment dat, izbucneşte. „Trimitem documentele iniţiale, drafturile, spre Secretariatul General al Comisiei şi, după un sfert de oră, le au, pe căi informale, toate Reprezentanţele Naţionale. Nu se poate. Ştiam câte ceva despre interesele naţionale aici, dar în ţara pe care o cunosc cel mai bine, se credea că există un interes comun european, în nici un caz că prioritare sunt mizele naţionale, că scopul general-european este, câteodată, ultimul pe listă. Dacă ştiam de la început, mă mai gândeam dacă să mă angajez la Comisie.”