sărbători religioase
În 26 octombrie, românii sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, iar în 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Basarabov, patronul oraşului Bucureşti. În cele două zile, peste 300 de mii de români îşi vor sărbători onomastica.
Înălţarea Sfintei Cruci, zi de post și rugăciune pentru credincioși. Patriarhul Daniel: "Crucea - semnul unei lucrări dătătoare de viaţă, apărătoarea creştinilor"
Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii Lemnului Sfânt, ca aducere aminte a Patimilor şi Răstignirii lui Iisus Hristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.
Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce
Este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Pentru creştini este zi de doliu, o zi pe care credincioşii o petrec în rugăciune şi pe care o cinstesc mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Vinerea Mare se numeste şi Vinerea Seacă, pentru că este zi de post negru, nu se mănâncă şi nu se bea decât apă toata ziua.
Veselie, petrecere şi gânduri bune în prima zi a anului, de Sfântul Vasile
La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, stâlp al Bisericii Ortodoxe, dascăl al milosteniei şi mare teolog. În tradiţia populată, de Sânvasâi este mare sărbătoare, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, iar mielul Vasilică aduce noroc şi bogăţie. Peste 600.000 de români îşi serbează ziua numelui.
Sfântul Arhidiacon Ştefan, cel dintâi dintre mucenici. Peste 450 de mii de români își sărbătoresc onomastica
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, pe Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. Peste 450 de mii de români poartă numele Sfântului.
În 30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor. Legende dacice, obiceiuri, tradiţii păgâne și creștine de Sântandrei
De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, primul ucenic al lui Iisus şi propovăduitor al Evangheliei în Dobrogea, legendele dacice şi tradiţiile păgâne de Sântandrei se împletesc cu cele creştine. De Sfântul Andrei, peste 700.000 de români își sărbătoresc numele.
Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte la 8 noiembrie pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii oştilor cereşti, simboluri ale luptei împotriva răului şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. În această zi este şi onomastica a peste 1,3 milioane de români care poartă numele acestor sfinţi.
Ocrotitorul Banatului. Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, sărbătorit la 15 septembrie
Zi de sărbătoare pentru bănăţeni. Mii de credincioşi au participat aseară la slujba specială de la Catedrala Mitropolitană în cinstea Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului. Slujba a fost oficiată de peste o sută de preoţi, călugari şi măicuţe.
9 septembrie, Ziua Sfintei Ana, ocrotitoarea copiilor şi a maternității. Semnificația numelor Ioachim și Ana
A doua zi după marele praznic al Naşterii Maicii Domnului, bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică îi prăznuiesc pe Sfinţii şi Drepţii Ioachim şi Ana, părinții Fecioarei Maria şi bunicii lui Hristos. Sfânta Ana este socotită ocrotitoarea copiilor şi a maternităţii.

