sărbători religioase
În 8 septembrie, creştinii prăznuiesc Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aşa cum mai este cunoscută în popor cea mai mare sărbătoare a toamnei. Importanţa venerării Maicii Domnului este simbolizată de numărul foarte mare de biserici care îi poartă numele şi de cele mai mult de 2.2 milioane de persoane care îşi sărbătoresc onomastica cu această ocazie.
15 august, Sfânta Maria Mare - pelerinaje religioase şi tradiţii populare
Pentru ortodocşi este ziua Adormirii Maicii Domnului, iar pentru catolici a Înălţării Fecioarei Maria, când se celebrează „moartea” şi înaltarea ei cu trupul la cer. În calendarul popular, de Sânta Maria Mare se marchează trecerea de la vară la toamnă, iar marinarii sărbătoresc de ziua ocrotitoarei lor, Ziua Marinei. În 15 august este şi onomastica a peste 2 milioane de români.
20 iulie, Sfântul Ilie, căruţaş al cerului şi patron al aviatorilor
Creştinii îl celebrează ca profet, mare făcător de minuni şi aducător de ploaie în vreme de secetă. În credinţa populară, Sf. Ilie este cel care tună şi trăsneşte, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sfântul Ilie este cunoscut ca patron spiritual şi protector al aviatorilor români. Astăzi, peste 127.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.
40 de Mucenici, sfinţişori şi pahare cu rachiu. Tradiţii şi reţete
Sărbătoare creştină marcată în 9 martie şi în calendarul popular ca început al anului agricol, ziua Mucenicilor încheie capricioasele zile ale babelor lăsând loc mai caldelor zilele ale moşilor. Tradiţional de Măcinici se curăţă casa, se alunga gerul, femeile coc 40 de sfinţişori din aluat şi bărbaţii beau câte 40 sau 44 de pahare de rachiu.
Sărbătoarea Sfântului Ioan. Iordănitul şi Spargerea Crăciunului
În această zi, credincioşii de pretutindeni îl sărbătoresc pe Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, figură importantă în istoria creştinismului. În tradiţia populară este ziua Iordănitului şi a Spargerii Crăciunului. Peste două milioane de români îşi serbează ziua numelui.
Boboteaza. Sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului
Boboteaza, cunoscută şi ca Arătarea Domnului sau Epifania, este sărbătorită de către Biserica Ortodoxă şi de cea Catolică şi înseamnă înnoirea omului creştin. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfinţeşte agheasma cea mare. Boboteaza şi ziua Sfântului Ioan, sărbătorită în 7 ianuarie, încheie sărbătorile dedicare Naşterii Domnului.
În 30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor
De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, primul ucenic al lui Iisus şi propovăduitor al Evangheliei în Dobrogea, legendele dacice şi tradiţiile păgâne de Sântandrei se împletesc cu cele creştine. De Sfântul Andrei, peste 700.000 de români își sărbătoresc numele.
Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte la 8 noiembrie pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, conducătorii oştilor cereşti, simboluri ale luptei împotriva răului şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. În această zi este şi onomastica a peste 1,3 milioane de români care poartă numele acestor sfinţi.
Zi solemnă la Patriarhie. Zece ani de când Preafericitul Daniel este patriarh. Omagierea apărătorilor Bisericii în perioada comunistă
Partiarhul Kirill al Rusiei a fost invitat de Preafericitul Daniel să participe la sfinţirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului, când va fi gata. Astăzi a fost zi festivă la Patriarhie: s-a oficiat un Te Deum la împlinirea a zece ani de când Preafericitul Daniel este Patriarh. A fost şi o şedinţă solemnă a Sinodului pentru omagierea celor care au apărat biserica în perioada comunistă.

