În 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci şi sărbătoarea populară Cârstovul viilor

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii lui Cristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.

Sântion de toamnă, în Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul

În 29 august, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, predicator şi botezător pe malurile râului Iordan, înainte-mergătorul, vestitorul şi botezătorul lui Iisus. În calendarul ortodox şi cel greco-catolic este Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, iar în calendarul romano-catolic sărbătoarea e numită Martiriul Sfântului Ioan Botezătorul.

Naşterea Maicii Domnului şi tradiţii populare de Sfânta Maria Mică

În 8 septembrie, creştinii prăznuiesc Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aşa cum mai este cunoscută în popor cea mai mare sărbătoare a toamnei. Importanţa venerării Maicii Domnului este simbolizată de numărul foarte mare de biserici care îi poartă numele şi de cele mai mult de 2.2 milioane de persoane care îşi sărbătoresc onomastica cu această ocazie.

15 august, Sfânta Maria Mare - pelerinaje religioase şi tradiţii populare

Pentru ortodocşi este ziua Adormirii Maicii Domnului, iar pentru catolici a Înălţării Fecioarei Maria, când se celebrează „moartea” şi înaltarea ei cu trupul la cer. În calendarul popular, de Sânta Maria Mare, se marchează trecerea de la vară la toamnă, iar marinarii sărbătoresc de ziua ocrotitoarei lor, Ziua Marinei. În 15 august este şi onomastica a peste 2 milioane de români.

6 august, Schimbarea la faţă a Domnului şi Probejania

Sărbătoarea aminteşte creştinilor de momentul în care apostolii Petru, Iacob şi Ioan, rugându-se împreună cu Isus pe muntele Tabor din Galileea, au văzut cum chipul Mântuitorului s-a schimbat, faţa îi strălucea ca soarele, iar hainele i se făcuseră albe că zăpada. În tradiţia populară, Probejenia marchează despărţirea de vară şi schimbarea veşmintelor, naturii şi ale oamenilor, cu cele ale toamnei.